Durerile de ceafă nu trebuie să-ți controleze viața

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Durerea în spatele capului (de la ceafă) poate fi o adevărată pacoste. Acestea sunt mai frecvente la femei, dar ce-i drept, după vârsta de 50 de ani, acestea devin din ce în ce mai frecvente. 

Care sunt cauzele durerilor de ceafă? 

Medicii specialiști spun că în cazul durerilor din spatele capului, există mai multe cauze care le pot declanșa și acestea pot fi de natură mecanică, inflamatorie, infecţioasă sau traumatică. Cele mai întâlnite sunt cauzele mecanice, realizate prin suprasolicitare, prin adoptarea timp îndelungat a unei poziţii incomode, legate de profesie, hobby-uri sau somn. Prin urmare, dacă lucrați mult în fața calculatorului, adoptând în același timp și o poziție incorectă, dacă petreceți prea mult timp la bancul de lucru, dacă sunteți șofer profesionist, sau aveți cine știe ce altă meserie care cere multă concentrare și atenție, sunteți candidatul ideal pentru a suferi de aceste dureri.

De aceleași neplăceri se pot ”bucura” și cei care au dormit într-o poziţie anormală, cu o pernă prea înaltă sau cu faţa în jos, lucru agravat de frig, curent sau umezeală. În categoria generatoarelor de dureri de ceafă mai intră și traumatismele accidentale sau sportive, în faţa şi în spatele gâtului. 

Inflamațiile dau dureri de ceafă 

Medicii susțin că inflamaţiile se numără printre cele mai frecvente cauze ale durerilor de ceafă. Cel mai adesea este vorba de un proces degenerativ şi inflamator care apare cu vârsta, aşa-zisa spondiloză cervicală. Ca să explicăm mai bine cum stă treaba, vă spunem că în acest caz vertebrele şi articulaţiile se uzează, între ele apar mici excrescenţe, iar discurile intervertebrale devin mult mai fragile. Ca rezultat apare pensarea fibrelor nervoase, care determină o durere caracteristică. De asemenea, durerile din spatele capului mai sunt date și de llte boli cronice, cum ar fi poliartrita reumatoidă, spondilita anchilopoetică, artritele reactive sau fibromialgia. Ba chiar și osteoporoza sau scolioza își aduc și ele aportul la durerile de ceafă pe care le puteți resimți.

Printre alte cauze ale producerii acestor dureri se mai numără și afecţiuni vasculare, cum ar fi hemoragiile meningeale, arterita temporală, trombo-flebitele sau afectarea specifică a unui nerv cu originea în această zonă, ca în nevralgia Arnold. 

Nu neglijați durerile! 

De multe ori, în spatele acestor dureri pot sta și afecțiuni mai grave, așa că este bine să nu le neglijați, pentru a nu avea urmări nefericite. Medicii susțin că în cazul în care durerile sunt intense şi persistente poate fi vorba de o tumoare la nivel vertebral, medular sau cerebral. În fine, uneori, angina pectorală sau infarctul miocardic pot avea localizări atipice, una dintre ele fiind în regiunea posterioară a gâtului. Durerile sunt însoţite de tensiunea şi înţepenirea cefei, de limitarea mişcărilor gâtului, de zgomote care pot fi auzite de bolnav şi de cei din jurul lui, precum şi de manifestări clinice specifice maladiei cauzale.

Durerea din spatele capului poate să fie una ascuţită sau moderată și poate dura de la câteva ore, zile, sau chiar mai mult de două săptămâni – dar în acest caz vorbim deja de durere cronică. De obicei, durerea din cauze mecanice creşte la apăsare şi la efort şi cedează în repaus, în timp ce durerea din inflamaţii se reduce la mobilizarea treptată. Durerile care apar preponderent dimineaţa sunt de natură inflamatorie, iar cele care apar la sfârşitul zilei sunt cele de poziţie. Durerile care persistă toată ziua sunt date de un cancer sau infecţie. 

Cazuri mai grave 

Durerile care apar în flexie (cum ar fi la aplecarea capului în faţă) pot fi și un semn de afectare meningeală, de natură infecţioasă sau hemoragică, în timp ce durerile la extensia capului (la lăsarea capului pe spate) pot fi un indiciu că suferiți de o infecţie sau o inflamaţie osteoarticulară. Durerea care iradiază în umăr şi braţ cu amorţeală, înţepături şi scăderea forţei musculare arată că există posibilitatea unei comprimări a nervului, prin spondiloză cervicală, hernie de disc, tumori sau traumatisme. În cazul în care durerea se simte din cauza poziției greșite la muncă sau în timpul somnului, ceafa e contractată, înţepenită, tensionată, cu noduli sau zone infiltrate, iar durerea se intensifică iniţial la atingere, dar cedează la un masaj blând.

În cazul traumatismelor apare ameţeală, confuzie, vomă şi cefalee intensă, care nu cedează la nici un tratament. De aceea, este indicat să nu neglijați aceste dureri și să vă prezentați imediat la medic, care va ști să pună un diagnostic corect și veți primi tratamentul adecvat. 

Tratamentul nu se ia ”după ureche” 

Nu vă închipuiți însă că diagnosticul este chiar atât de ușor de pus. În niciun caz nu veți avea parte de u  diagnostic clar numai după un examen clinic. Cel mai probabil, medicul va considera că sunt necesare investigaţii radiologice, uneori rezonanţa magnetică, tomografii computerizate, electromiogramă (înregistrarea activităţii musculare), examene de sânge pentru depistarea semnelor de inflamaţie cronică sau infecţie şi dacă e necesar un examen de specialitate la un medic fizioterapeut, reumatolog, neurolog sau ortoped. După cum vedeți, cu astfel de dureri nu prea este de glumit, așa că trebuie să vă prezentaţi  de urgenţă la medic dacă durerea e urmarea unui traumatism, dacă există semne neurologice, dacă apare o durere toracică intensă sau dacă există febră, sensibilitate la lumină şi imposibilitatea flectării bărbiei pe piept.

Tratamentul acestor dureri constă, dacă problema nu este ceva mai gravă, în antialgice şi antiinflamatoare. De asemenea, în primele zile puteţi aplica local gheaţă care scade inflamaţia (în pungi învelite într-un prosop, nu pe piele, pentru 20 de minute, de câteva ori pe zi). Pe cât posibil, veți încerca adoptarea unor poziţii cât mai fiziologice la serviciu, pe care le veți alterna, dacă aveți posibilitatea, și cu perioade repetate de odihnă, dar nu prelungite, căci imobilizarea articulaţiei poate creşte durerea. În calmarea durerii se mai pot folosi unguente şi geluri cu efect local. După 2-3 zile se încercă aplicarea de căldură locală, care scade contractura musculară: duşuri calde, paturi electice sau alternanţa de rece şi cald.

Ați putea chiar masa și zona, dar foarte blând, pentru că uneori masajul chiar poate intensifica durerea. Dacă toate acestea par să nu aibă niciun efect, atunci medicul vă poate prescrie antialgice mai puternice şi relaxante musculare, infiltraţii locale cu lidocaină sau corticosteroizi, proceduri de fizioterapie (ultrasunete, masaj, exerciţii fizice speciale etc.). La indicaţia lui, puteţi folosi, perioade limitate, un guler de imobilizare sau un dispozitiv de tracţiune cervicală. În unele cazuri (traumatisme, tumori, compresiunea nervilor), este indicat chiar și tratamentul chirurgical.  

Atenție la poziția corpului 

Pentru prevenirea apariţiei durerilor de ceafă, atunci când sunteți la serviciu, puteți face pauze din activitate, ţinând capul pe spate, făcând mişcări şi întinderi ale cefei, umerilor, spatelui. Puteți ajusta înălțimea scaunului – dacă există această posibilitate și nu neglijați folosirea suportului de braţe al acestuia, plasarea ergonomică a monitorului sau bancului de lucru. Nu ţineţi telefonul între cap şi gât atunci când vorbiţi, ci folosiţi mai bine un dispozitiv hands free. Când dormiţi, folosiţi o pernă anatomică sau un chiar un prosop rulat  aşezat sub gât. Nu dormiţi cu faţa în jos, căci atunci gâtul nu mai are nici un punct de sprijin.

Pozițiile defectuoase fac ca vertebrele şi muşchii să se încordeze suplimentar pentru a susţine capul.  

Mici trucuri care vă scapă de durerile de ceafă 

Dacă meseria vă obligă să petreceţi ore în şir în faţă computerului, atunci asiguraţi-vă că poziţia pe care o aveţi este una corectă: staţi cu spatele drept, pe cât posibil lipit de spătarul scaunului, şi folosiţi un înălţător de picioare, pentru a le menţine uşor ridicate de la sol. De asemenea, ideal ar fi ca după fiecare oră de lucru, încercați să vă luați o mică pauză, de 5-10 minute, în care să vă dezmorţiţi corpul, plimbându-vă prin birou.

La somn, aranjați-vă perna, care trebuie să nu fie prea rigidă sau prea înaltă şi încercaţi, pe cât posibil, să nu dormiţi pe burtă. O pernă bună este cea care susţine linia naturală a gâtului şi coloanei vertebrale.

De asemenea, puteți practica zilnic un exercițiu simplu, dar de mare efect. Pentru aceasta, faceţi rotaţii uşoare ale capului, începând de la dreapta spre stânga. După cinci rotaţii, schimbaţi direcţia de rotire a capului. Apoi, aplecaţi-vă capul spre dreapta şi spre stânga în serii de câte şase aplecări (câte trei în fiecare parte). În final, apropiaţi bărbia, cât puteţi de mult, de piept, şi reveniţi, lăsându-vă capul pe spate – tot în serii de câte şase aplecări. 

Sfaturi de la medic 

Medicii recomandă ca pentru a preveni aceste dureri, este nevoie de unele măsuri. Astfel, ar trebui să acorde o atenție la calitatea și durata somnului. Acesta trebuie să fie de cel puțin 8 ore, și ar fi indicați să dormiți pe o pernă ortopedică.

Controlați-vă postura coloanei vertebrale. Unele dureri apar și din cauza curbarea coloanei vertebrale, deoarece mușchii sunt întinși. În acest caz vă puteți ajuta de masaj, gimnastică și înot pentru a vă menține coloana dreaptă și sănătoasă.

O baie ar trebui să vă vină în ajutor atunci când durerea din spatele capului este una ușoară. Cel mai important lucru este ca ea să nu dureze prea mult, iar temperatura apei nu trebuie să depășească 40 de grade Celsius.

De mare ajutor în calmarea durerilor de ceafă poate fi aromaterapia, iar uleiurile de lavandă, mentă sunt un remediu excelent pentru migrene sau cefalee.

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *