Dureri în piept. Când să ne îngrijorăm

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

„Am o durere-n piept.” De câte ori n-am auzit pe cineva că se plânge de asta?! Dar este durerea în piept un diagnostic? Sau un simptom al unei boli? Uneori, da, durerile în piept sunt un motiv real de îngrijorare. Iată când trebuie să le ignori şi când reprezintă o situație de urgență.

dureri-in-pieptCe sunt durerile în piept

Durerea în piept este disconfortul resimţit între partea superioară a abdomenului şi partea inferioară a gâtului. Senzaţia dureroasă poate fi descrisă şi ca o constricţie sau presiune toracică, dar şi ca o arsură în piept. Durerea toracică poate fi ascuţită, surdă sau poate fi resimţită ca o senzaţie de strivire ori pulsaţie.

Cauzele posibile ale durerii în piept

Durerea în piept este asociată, adeseori, cu atacul de cord, dar poate apărea şi în multe alte boli şi afecţiuni. De exemplu, durerile în piept pot apărea şi după consumul excesiv de cafea, în cazul unei indigestii sau într-un atac de panică.

Practic, orice organ sau ţesut toracic poate fi o sursă de durere. Adică inima, plămânii, esofagul, muşchii, coastele, tendoanele sau nervii.

Angina este cel mai uzual tip de durere în piept şi apare atunci când inima nu este suficient oxigenată sau irigată cu sânge.

Angina pectorală stabilă reprezintă acea stare medicală în care durerea se instalează după activităţi fizice. În cazul în care se manifestă brusc, după o activitate nesolicitantă sau chiar în timpul repausului, avem de-a face cu anghină instabilă. Aceasta este o formă mai periculoasă a anginei pectorale, ce necesită intervenţia medicală de urgență.

Astmul este şi el însoţit de dureri în piept, pe lângă starea de sufocare şi tuse.

Pneumonia, embolia pulmonară sau inflamaţia mucoasei din jurul plămânilor au şi ele ca simptom durerea în piept. În aceste afecţiuni, durerile în piept cresc în intensitate în timpul respiraţiei profunde sau a tusei.

Inflamaţia mușchilor intercostali antrenează şi ea dureri la nivelul pieptului.

De asemenea, anxietatea provoacă dureri în piept, asociate cu senzaţie de sufocare.

Durerea în piept poate fi legată şi de probleme ale sistemului digestiv: ulcer gastric, afecţiuni ale vezicii biliare, calculi biliari, indigestie, arsuri stomacale sau reflux gastroesofagian.

Aşadar, durerile de piept nu sunt o boală în sine. Ele vin la pachet cu alte simptome ce descriu afecțiunea ce le cauzează de fapt. Uneori, durerile în piept nu semnalează însă nicio boală. Ele pot fi doar un disconfort de moment, cauzat de efort fizic prelungit sau de consum de substanțe.

Diagnosticul, dificil și pentru medici

Durerea în piept este un simptom care, uneori, îi pune în încurcătură chiar şi pe medici. Pentru că lista posibilelor cauze este foarte lungă. Aşadar, pentru a pune diagnosticul corect, medicii acordă mare atenţie simptomelor asociate, dar şi istoricului pacientului. Apoi îl supun unor investigaţii amănunţite.

În funcție de simptomele asociate, durerile în piept pot indica una dintre următoarele afecțiuni:

  1. Afecțiuni ale inimii

Durerile în piept cauzate de disfuncţii ale inimii sunt cele mai îngrijorătoare. În general, durerea în piept caracteristică unei probleme cardiace se resimte în mijlocul pieptului sau în partea stângă. Durerea poate radia în sus, spre bărbie și gât, sau în jos, pe braţ. Durerile în piept ce indică afecțiuni ale inimii pot fi însoţite de ameţeală, greaţă, palpitaţii, transpiraţie. De obicei, se manifestă după un efort fizic, fiind atenuate atunci când ne relaxăm. Este important de ştiut că există și simptome atipice, mai ales la femei, la persoanele ce suferă de diabet şi la oamenii în vârstă. Totodată, mai pot cauza dureri în piept și anomaliile de valvă cardiacă sau la nivelul aortei, precum şi inflamaţia inimii.

2. Afecțiuni ale plămânilor

În cazul unei afecţiuni a plămânilor, durerile în piept sunt însoţite de dificultăţi de respiraţie, senzaţie de sufocare sau tuse. O posibilă cauză a durerii în piept este embolismul pulmonar, adică un cheag de sânge ce ajunge, de obicei, de la nivelul extremităților, la plămâni. Apare în special la persoanele ce au în istoricul familiei tulburări de coagulare a sângelui. Se mai poate manifesta la oameni care au fost imobilizaţi după o intervenţie chirurgicală. Simptomele apar, în general, brusc, apoi nu mai dispar.

Persoanele ce suferă de pneumonie pot manifesta, de asemenea, dureri în piept. În acest caz, durerile sunt însoţite de febră, frisoane, tuse şi stare de disconfort general.

3. Afecțiuni ale stomacului

Persoanele cu reflux gastroesofagian resimt ca pe o durere în piept manifestările specifice acidităţii ce urcă spre esofag. Chiar şi în lipsa senzaţiei de arsură, durerile pot fi cauzate de aceeaşi tulburare.

4. Probleme de origine musculară

Dureri în piept pot apărea și atunci când facem efort fizic. Mușchii și nervii cutiei toracice pot fi suprasolicitați și atunci dor. Poți recunoaște ușor durerile în piept cauzate de efort. Acestea se agravează la anumite mișcări.

5. Anxietate, panică

Anxietatea şi stresul prelungit pot provoca dureri în piept la unele persoane. În cazul unui atac de panică, durerile în piept pot semăna cu manifestările unui infarct. Numai că acestea sunt însoţite de respiraţie sacadată, transpiraţie, palpitaţii.

Indiferent cât de multe și explicite simptome asociate ar exista, medicul nu va pune un diagnostic fără investigații amănunțite. Acestea au rolul de a elimina, fără orice dubiu, suspiciunea unor tulburări cardiace grave.

În general, pentru a stabili diagnosticul în cazul durerilor în piept, medicii recomandă următoarele investigații: analize de sânge, cateterism cardiac, electrocardiogramă, tomografie și/sau radiografie pulmonară.

Simptome ce indică o afecțiune ce amenință viața

Sunt situații în care durerea în piept nu este un disconfort banal, ci indică o problemă de viață și de moarte. Recunoști o astfel de situație dacă durerile în piept îmbracă următoarele forme sau sunt însoțite de următoarele simptome:

  • modificări ale stării de conştienţă, cum ar fi leşinul;
  • durere toracică ce radiază la nivelul braţului stâng, a maxilarului, umărului sau spatelui;
  • durere ce persistă câteva minute, apoi dispare şi reapare; sau durere ce variază semnificativ în intensitate;
  • tegumente reci şi umede, cianoză (culoare albăstruie) a pielii, a buzelor sau a unghiilor;
  • spută galben-verzuie asociată cu sacadarea și scurtarea respirației;
  • ameţeală sau dezorientare;
  • palpitaţii;
  • febră mare (peste 38,3°C);
  • presiune mare, crampe severe sau senzaţie de ruptură toracică;
  • probleme respiratorii, cum ar fi scurtarea respiraţiei, dificultate la respiraţie, respiraţie greoaie, respiraţie şuierătoare, apnee (lipsa respiraţiei) sau stare de sufocare.

În situațiile de mai sus, durerile în piept pot semnala o problemă medicală gravă –infarct, embolism pulmonar-, ce amenință viața. Așadar, apelul la 112 este obligatoriu.

Tratamentul durerilor în piept

Desigur, singurul care poate pune un diagnostic și recomanda un tratament este medicul specialist. Dar nu strică să ştii cum pot fi ţinute sub control cele mai frecvente afecţiuni ce au ca simptome durerile în piept.

În cazul anginei şi al afecțiunilor cardiace, tratamentul începe cu schimbarea modului de viață. Dacă jobul este stresant, trebuie găsit altul mai puțin solicitant. Înainte de actul sexual, se administrează medicamente ce previn instalarea durerii în piept (betablocant-propanolol). Desigur, fumatul este interzis, iar consumul de alcool trebuie limitat la maximum 30 ml pe zi. În ceea ce privește regimul alimentar, mare atenție la produsele ce cresc colesterolul. Acestea trebuie eliminate, pe cât posibil, din meniu. Totodată, se va reduce consumul de sare și zahăr. Consumul de cafea se va limita și el la una-două cești pe zi.

Ca tratament medicamentos, nitroglicerina se administrează sub limbă, în timpul crizei. Uneori e recomandată chiar preventiv, înainte de a începe un efort fizic. Atenție însă la condiţiile de păstrare a medicamentului! Nitroglicerina se inactivează la expunerea la soare sau umezeală. Flaconul trebuie să fie opac și închis ermetic.

O altă categorie de medicamente este reprezentată de betablocante (propranolol, metoprolol). Acestea au ca efecte adverse scăderea capacității la efort sau erupții la nivelul pielii. Uneori antrenează tulburări de dinamică sexuală și stări depresive. Sunt contraindicate în cazul persoanelor cu astm bronșic sau cu insuficiență cardiacă. Betablocantele se administrează, adeseori, în asociere cu nitroglicerina pentru a se obține un efect terapeutic crescut.

În cazul hipertensiunii arteriale, se poate administra nifedipină, deoarece acționează rapid și eficient. Pot apărea însă reacții adverse neplăcute: greață, vărsături, amețeli, dureri de cap sau hipotensiune arterială.

Persoanele care au dureri în piept cu cauze cardiace vor folosi, zilnic, o jumătate de tabletă de aspirină. Acidul acetilsalicilic are rolul de a preveni apariția infarctului miocardic ce poate duce la moarte. În același fel acționează și ticlopidina, dar este mai scumpă și trebuie administrată de două ori pe zi.

Ca medicație anxiolitică se poate utiliza diazepam (o tabletă de 3 ori pe zi), cu scopul de a induce o stare de liniște înaintea crizelor de angină. Cei care suferă de angină sau au probleme cardiace recunosc o criză încă de la primele simptome și, de multe ori, intră în stări de anxietate severă.

Dacă te supără durerile în piept, în niciun caz nu încerca să-ți pui singur un diagnostic. Acum, știi ce simptome asociate durerii în piept trebuie să te îngrijoreze. Așadar, dacă le recunoști, mergi la doctor. Numai medicul e în măsură să pună diagnosticul corect. Și tot el îți va recomanda tratamentul adecvat.

Prevenirea durerilor în piept

Așa cum spune o vorbă românească, e mult mai simplu să previi decât să tratezi. Este valabil și în cazul durerii în piept. Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să ai un regim de viață cât mai sănătos.

Evită fumatul, inclusiv pasiv și excesul de cafea sau alcool. Încearcă să te menții la greutatea optimă, normală. Ține sub control valoarea colesterolului și a tensiunii arteriale. Alege o dietă bogată în fructe și legume. Și fă exerciții fizice de intensitate moderată cel puțin trei zile pe săptămână.

 

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *